spring flowers 4105202 960 720

S-a întâmplat în 24 aprilie…

– „Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator” – ziua de 24 aprilie este o dată recunoscută de ONU având ca scop aducerea la cunoştinţă oamenilor că milioane de animale din întreaga lume sunt chinuite şi ucise în experimente în fiecare an.

– 1184 î.Hr.: Grecii intră în Troia folosind un cal construit din lemn (legendă). Calul troian, conform poemului epic Eneida a lui Virgiliu care îl descrie, dar plasat temporal între evenimentele care sunt descrise în epopeile Iliada şi Odiseea ale lui Homer, se referă la un obiect masiv, de forma unui cal imens construit din lemn, care putea fi transportat pe cele patru roţi ale sale, şi care s-ar fi dovedit decisiv în cucerirea cetăţii Troia la finalul războiului troian, care a avut loc între ahei şi troiani şi a durat zece ani încheiaţi. Se crede că inventatorul calului troian ar fi fost regele Ulise al insulei Itaca, cunoscut şi sub numele de Odyseus. Ideea realizării Calului Troian. Ideea lui Ulisse era plasarea calului de lemn, având un grup de războinici de elită ascunşi în pântecele sale, în apropierea porţilor cetăţii Troia, simulând un dar gigantic, care ar fi putut fi atribuit lor înşişi, zeilor sau amândorura. Simultan, flota ahee urma să regizeze abandonarea asediului şi să părăsească convingător sediul bătăliei plecând (aparent) pentru întotdeauna. Din păcate pentru troieni, planul abilului Ulise a funcţionat aidoma previziunilor sale. Troienii, în ciuda prezicerilor Cassandrei şi a lui Laocoon, dar şi a altor voci lucide din cetate, nu numai că au exuberat la vederea Calului, care fiind combinată cu plecarea flotei atacatoare, i-au făcut pe aceştia să deschidă larg porţile cetăţii (după alte surse, chiar au distrus cu propriile lor mâini o parte din zidul de apărare al Troiei pentru a face loc imensului artefact) şi să „primească” cu bucurie Calul în cetatea lor, cea care fusese inexpugnabilă pentru un timp atât de îndelungat. Iar restul a fost, într-adevăr istorie. După spusele lui Homer, Troia era plasată deasupra Hellespont – un canal ce separă Asia Minor de Europa. În anii 1870, Heinrich Schliemann a plecat in căutarea acestuia.Urmând descrierile lui Homer, a început să sape la Hisarlik, Turcia, unde a descoperit ruinele unor numeroase oraşe, construite unul deasupra celuilalt. Multe dintre acestea au fost distruse în mod violent, dar nu este clar care era Troia din legendele lui Homer. Experţii sunt acum siguri că Troia a fost un loc real.

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287).

-1434: Prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului.

– 1514: Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda.

-1574: A avut loc Bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru II Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci.

– 1706: S-a născut Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1784).

– 1731: A murit scriitorul englez Daniel Defoe. Daniel Defoe (n.1659/1661?) a fost un jurnalist şi scriitor englez. Este celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (1719), o poveste despre un om naufragiat care a rămas singur pe o insulă. Împreună cu Samuel Richardson, Defoe este considerat fondatorul romanului englez. Primul mare romancier realist englez, Defoe este un observator minuţios, preocupat de morala individuală şi socială.

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656).

– 1743: S-a născut Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (m. 1823).

– 1800: Preşedintele american John Adams semnează un act prin care era alocată suma de 5000$ în vederea achiziţionării de cărţi „pentru uzul Congresului”. Astfel, s-au pus bazele Bibliotecii Congresului SUA.Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, conform originalului, The Library of Congress of the United States of America, cunoscută sub forma prescurtată adesea folosită de The Library of Congress, sau doar Library of Congress, este biblioteca publică cea mai mare şi importantă a Uniunii, fiind de fapt biblioteca naţională a Statelor Unite ale Americii.Situată în trei clădiri în Washington, D.C., Library of Congress este simultan şi cea mai mare bibliotecă a lumii după numărul de rafturi, numărul de cărţi şi numărul de obiecte aflate în colecţia sa. Aceasta conţine mai mult de 30 de milioane de cărţi şi alte materiale tipărite în peste 470 de limbi, mai mult de 61 de milioane de manuscrise, cele mai rare colecţii de cărţi din America de Nord, inclusiv forma nefinisată a Declaraţiei de Independenţă, una din cele patru copii existe în toată lumea a Bibliei lui Gutenberg, peste 1 milion de ediţii ale ziarelor din toată lumea din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, filme, 4.8 milioane de hărţi, 2.7 milioane de îngeristrări, peste 13.7 milioane de poze şi imagini, inclusiv desene arhitecturale şi piese de artă. Actualul director al bibliotecii este James H. Bullington, care are titlul oficial de Librarian of Congress, cel de-al treisprezecelea director al Bibliotecii Congresului de la fiinţarea sa.

– 1801: Prima audiţie, la Viena, la Palatul Schwarzenberg, a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn.

– 1845: S-a născut, la Liestal, Carl Spitteler (m.1924), scriitor elveţian de limbă germană. Laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1919). A scris poeme de inspiraţie mitică (Prometeu martirul, 1924; Primăvara olimpică, 1910) lirică neoromantică (Fluturii, 1889; Cântecele clopotelor, 1906) şi proză de factură naturalistică (Imago, 1906; Locotenentul Conrad, 1898).

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914).

– 1856: S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich; condamnat la moarte (1945), pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul Primului Război Mondial (m. 1951). Erou din primul război mondial, acţiunile sale din timpul celui de-al doilea război mondial l-au adus în faţa tribunalului care l-a condamnat la moarte cu anularea drepturilor şi onorurilor civice şi militare pentru înaltă trădare şi colaboraţionism cu Germania nazistă. Condamnarea la pedeapsa capitală a fost comutată de Charles de Gaulle în închisoare pe viaţă. În zilele noastre, Pétain este considerat un trădător, iar pétainisme este un termen peiorativ folosit pentru definirea unui anumit tip de politică reacţionară.

– 1868: S-a născut inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu inginerul Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1928 -1931) (m.23.IX.1934). Specializat în istoria arhitecturii medievale româneşti şi a legăturilor ei cu lumea Orientului Creştin (Bisericile lui Ştefan cel Mare, 1926; Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din sec. XVI-XVIII, 1928).

– 1868: S-a născut matematicianul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (m.8.VI.1943).

– 1870: S–a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale carei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu.

– 1871: S-a născut, la Iaşi, pictorul român Theodor Pallady (m.1956). A pictat îndeosebi peisaje (Peisaj la Bucium; Pod pe Sena), naturi moarte (Natură statică cu pălărie; Natură statică cu ceas), flori, nuduri, scene de interior şi foarte multe autoportrete. El s-a înfăţişat în numeroase autoportrete care dezvăluie o latură specifică a acestei arte complexe. Peisajele sale – mai ales cele din Moldova natală – au o mare căldură care se degajă din vegetaţia bogată, din zidurile albe ale caselor, din apariţia unor siluete umane. Critica plastică îl consideră pe Theodor Pallady ca reprezentant de frunte al nudului în pictura românească. A primit Premiul Naţional pentru pictură (1926) şi titlul de Maestru Emerit al Artei din România.

– 1883: S-a născut Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh (m.3.I.1923). Hašek a fost autorul a mai multor schiţe umoristice şi satirice publicate în revistele Humoristické listy şi Národní listy. Romanul satiric antimilitarist de notorietate mondială Peripeţiile bravului soldat Svejk (Osudy dobrého vojáka Švejka, 1921–1923) reprezintă capodopera sa şi este considerat unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX.

– 1888: S-a născut Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (exclus în 1948) (m. 1958).

-1888: S-a născut Gheorghe K. Constantinescu, medic veterinar şi zootehnician; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (m.18.VII.1951).

– 1898: SUA invadează Cuba, declanşând războiul hispano-american care se va încheia prin Tratatul de pace de la Paris, semnat la 10.XII.1898; prin acest tratat erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Porto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independent.

– 1904: S-a născut Willem de Kooning, pictor american de origine olandeză, figură dominantă a expresionismului abstract (m. 1997).

– 1911: S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974. Eugen Jebeleanu (n. Câmpina — d. 21 august 1991, Bucureşti), academician, poet, publicist şi traducător român, membru al Partidului Comunist Român. Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internaţional odată cu apariţia volumului „Surâsul Hiroshimei”, poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat şi acum în amfiteatrele din America Latină şi Europa. Laureat al premiului de poezie „Etna Taormina” din Italia (1971) şi al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse şi publicate, mai ales în SUA şi America Latină, dar şi în Republica Moldova.

-1915: Începutul primului genocid al secolului al XX-lea, când sute de mii de armeni din Imperiul Otoman au fost deportați, mulți dintre ei uciși (1,5 milioane potrivit surselor armenești) și cele mai multe dintre averile lor au fost confiscate.

– 1917: S-a născut Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (m. 1999).

– 1918, 24.IV/7.V.: Încheierea Tratatului de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Tratatul, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” nefavorabil României, nu a fost niciodată ratificat, dispozițiile sale nu au intrat în vigoare decât timp de șase luni, iar când Puterile Centrale au început să dea semne de epuizare la rândul lor, în octombrie 1918, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluând ostilitățile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze condusă de generalul Berthelot. Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918 prin care toate teritoriile cu populație majoritară românească au intrat în componența României.

– 1919: S-a născut Mihu Dragomir (numele real: Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (m. 1964).

– 1925: S-a născut istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (m. 2007, la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954).

– 1926: A murit Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 25 decembrie 1841/6 ianuarie 1842, la Ceremuş, azi în Ucraina).

– 1928: S-a născut saxofonistul american Johnny Griffin, supranumit „Micul Gigant”, care a cântat alături de artişti precum Lionel Hampton, Art Blakey şi Thelonious Monk (m. 2008).

– 1932: S-a născut graficianul Florin Pucă. Florin Pucă (n. Bucureşti – d. 23 februarie 1990) a fost un artist plastic, poet şi actor român. A fost colaborator al mai multor scriitori, ale căror cărţi le-a ilustrat, printre care pot fi numiţi Gheorghe Pituţ, Mircea Micu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Ion Băieşu, Modest Morariu, Leonid Dimov, Constantin Marafet.

– 1934: S-a născut actriţa americană de film Shirley MacLaine.

– 1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, maestră internaţională al şahului; a devenit maestru internaţional în 1960, iar din 1982 era mare maestru internaţional; campioană naţională a României de şapte ori, în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 şi 1977 (m. 2016).

– 1938: S-a născut medicul Constantin Popa; a înfiinţat primul Laborator de hemodinamică şi metabolism cerebral din România (1974), ca şi primul Institut de boli cerebrovasculare (1995); membru al Academiei Române.

– 1941: S-a născut Richard Holbrooke, diplomat american, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (m. 2010).

– 1942: S-a născut Barbra Streisand, actriţă, cântăreaţă, producător şi regizor de film din SUA. Barbra Joan Streisand (născută Barbara) este câştigătoare a premiului Oscar. A activat şi ca producătoare de film, regizor, compozitor şi activist politic. A câştigat două premii Oscar pentru „Cea mai bună actriţă” şi „Cel mai bun cântec original”, precum şi multiple premii Emmy, Grammy şi Globuri de Aur.

– 1953, 24/25: A murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru al Academiei Române; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n.21.I/3.II.1898).

– 1956: A murit compozitorul Vadim Şumski (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova).

– 1959: S-a născut Garbis Dedeian, saxofonist şi compozitor de muzică de jazz, de teatru şi film.

– 1964: A murit bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru medicină pe 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul, la presiunile guvernului nazist (n. 1895).

– 1967: Cosmonautul rus V.M. Komarov moare în timp ce naveta „Soiuz–1” s-a prăbuşit la aterizare.

– 1970: Este lansat primul satelit chinez, „Dong Fang Hong I”.

– 1970: Premiera filmului de desene animate Pisicile aristocrate realizat de studiourile Disney. Pisicile aristocrate (engleză The Aristocats) este un film de animaţie în regia lui Wolfgang Reitherman, produs de Walt Disney Productions. Este al douăzecilea film din seria de filme animate Disney, serie care a început în 1937 o dată cu Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, şi filmul de animaţie clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile.

– 1976: A murit Aurel Decei, istoric şi orientalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (n. 1905).

– 1977: A murit Nagy István, scriitor maghiar din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904).

– 1980: A murit (la Paris) Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (n. 1904).

– 1987: A murit sculptoriţa Iulia Oniţă (n. 1923).

-1990: Primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble, a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete.

– 1995, 24/25: A murit actriţa Gilda Marinescu (n. 1933).

– 1997: A murit Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1897).

– 2001: S–a desfăşurat „Gala Hagi”, marcând retragerea lui Gică Hagi – „unul dintre cei mai buni fotbalişti români din toate timpurile”.

– 2004: A murit Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (n. 1906). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie; după alte surse, anul naşterii ar fi 1908.

– 2005: A murit Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul, încheiat în 1979 (n. 1924).

– 2008: A murit poetul Cezar Ivănescu (n. 1941).

– 2011: A murit Nawang Gombu, primul om care a escaladat Everestul de două ori; a făcut parte din grupul cunoscut ca „Tigrii Zăpezii”, un grup de şerpaşi pionieri în escaladele pe vârfurile din Munţii Himalayei (n. 1935).

– 2011: A murit actriţa franceză Marie-France Pisier (n. 1944, în Vietnam).

–2012: A murit cineastul american Amos Vogel, personalitate a cinema-ului independent (n. 1921).

– 2015: A murit compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (n. 1918).

– 2016: A murit cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (n. 1934).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 24 aprilie… appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

279 total views, 3 views today

Facebook Comments