S-a întâmplat în 23 martie 1880

S-a întâmplat în 23 martie 1880 . A murit Gheorghe Magheru, general şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848. Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, judeţul Gorj – d. Bucureşti) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al judeţului Romanaţi (din 1831), ministru de finanţe în cabinetul revoluţionar din Ţara Românească în anul1848, apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluţionare din Ţara Românească.

S-a întâmplat în 23 martie 1880
S-a întâmplat în 23 martie 1880
S-a întâmplat în 23 martie 1880
S-a întâmplat în 23 martie 1880
S-a întâmplat în 23 martie 1880

            La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest şi în cele din urmă la Viena. În 1857 s-a reîntors în Ţara Românească, unde a redevenit activ politic. Haiduc celebru din zona Băileştiului, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluţionar paşoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române.

           Era văr cu Tudor Vladimirescu, prieten apropiat cu Nicolae Bălcescu şi sprijinitor al lui Avram Iancu. La o vârstă foarte fragedă a fost obligat, împreună cu familia, să ia calea pribegiei, când, în august 1806, un corp expediţionar turc sub comanda lui aga Bechir, nepotul paşei Regep a prădat Oltenia, incendiind şi satul Bârzeiu de Gilort. Însă turcii au fost capturaţi şi omorâţi de haiduci în apropierea satului Obârşia, Gorj. Printre acei haiducii se aflau tatăl şi fratele său mai mare. Devine vestit de foarte tânăr, la doar 16 ani, când se face remarcat pentru vitejia sa luptând cu ceata de haiduci din care făcea parte împreună cu fratele său, împotriva turcilor.

             La 14 septembrie 1818, la Băileşti a avut loc o importantă luptă între turci (25.000), care ocupaseră satul, şi ruşi (28.000), alături de care luptă şi un detaşament de 1.200 de panduri. După bătălie, turcii au fost izgoniţi.

             Pentru faptele sale de vitejie din timpul războiului ruso-turc, Magheru a primit rangul de căpitan de panduri şi a fost decorat de ţarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana în gradul de cavaler. În 1821 i s-a alăturat cu grupul său de panduri lui Tudor Vladimirescu. După plecarea lui Tudor Vladimirescu împreună cu grosul armatei pandurilor la Craiova, Gheorghe Magheru a fost lăsat la mânăstirea întărită de la Tismana pentru asigurarea ariergărzii, împreună cu fratele şi cu vărul său, Papa Vladimirescu, fratele lui Tudor Vladimirescu.

           Aflând de faptele lor eroice, Tudor Vladimirescu a decis să-i aducă lângă el.După moartea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru a mai haiducit câţiva ani, apoi a fost înrolat în armată, unde a fost avansat rapid în grad datorită calităţilor sale.

            La izbucnirea mișcării revoluționare din 1848, Gheorghe Magheru a fost numit ministru de finanțe în guvernul provizoriu, apoi căpitan general al trupelor de dorobanți și panduri și inspector general al guardiilor naționale. După înfrângerea Revoluției de la 1848 și dizolvarea taberei militare de la Râureni (Vâlcea), pe care a condus-o, Magheru s-a exilat la Viena, unde a stat timp de nouă ani.

            Revenit în țară la 20 august 1857 s-a dedicat unirii, fiind desemnat deputat al județului Gorj din partea „clasei proprietarilor celor mari”, dar nu a fost ales în Adunarea legislativă a țării. În anul 1860, Gh. Magheru a fost ales deputat de Gorj, fiind reales în anii 1864 – 1868.

         Cu ocazia Războiului pentru independență (1877) generalul Gh. Magheru a îmbărbătat pe ostași și a sprijinit armata română prin acțiuni de colectare de fonduri bănești. După război el a continuat activitatea parlamentară.

          Gheorghe Magheru a decedat la 23 martie / 4 aprilie 1880 la București, iar la dorința sa a fost înmormântat la Tg-Jiu.Bulevardul Magheru din Bucureşti îi poartă numele.

Surse:

Diaconovici, C. – Enciclopedia română publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, volumul III, 1904

https://www.bibliotell.ro/bibliografii/141-gheorghe-magheru.html

Povestea neștiută a lui Magheru, bulevardul haiducului ajuns general

https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/cum-salvat-generalul-magheru-oltenia-ocupatia-turcilor-infruntat-cateva-mii-soldati-ajutorul-300-panduri-1_5565f773cfbe376e35a7e665/index.html

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 23 martie 1880 appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

251 total views, 11 views today

Facebook Comments