S-a întâmplat în 21 martie 1910

S-a întâmplat în 21 martie 1910 . S-a născut Ştefan Ciubotăraşu. Ştefan Ciubotăraşu (n. Lipovăţ, Vaslui — d. 27 august 1970, Bucureşti) a fost un actor şi scriitor român. A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi (1933).

S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910
S-a întâmplat în 21 martie 1910

            Ștefan Ciubotărașu s-a născut la Lipovăț, Vaslui, județul Vaslui, într-o familie de țărani săraci. Prin anii 1921-1922, a sosit la București (cu un tren marfar; tatăl său lucra la regionala CFR), pentru a învăța meseria de pantofar, așa cum hotărâseră părinții. A rămas trei ani, nesimțindu-se atras de meserie, preferând alte munci și activități casnice. A avut primul contact cu „gustul de otravă dulce al teatrului”, potrivit propriei mărturisiri. În schimbul comisioanelor ce le făcea, primea bilete la teatru, unde a fost fascinat de piesele O scrisoare pierdută și piesa lui Victor Eftimiu Înșir’te, mărgărite.

              A lucrat timp de un an, ca ucenic la un atelier de pictat firme. În 1924, într-o noapte friguroasă de octombrie, a hotărât să se întoarcă acasă, dezamăgit de mizeria traiului cotidian. Această perioadă, în care părinții i s-au mutat în Vaslui, actorul a numit-o „întoarcerea acasă”. La îndemnul mamei, se înscris la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, sărind peste câte două clase. Aici a debutat literar în paginile revistei liceului, întitulată „Năzuința”, și în paginile ziarului local, „Vasluiul”, sub pseudonimul Ciciricea (numele unui clovn popular).

             Împreună cu un coleg, a scos câteva numere ale unei reviste minuscule, „Uzina de umor”, iar mai târziu, la Iași, revista „Humorul literal”. A contribuit atunci și ulterior cu poezii, sonete și amintiri în paginile revistei „Luceafărul”. În 1929 a absolvit liceul și s-a hotărât să plece la Iași, unde s-a înscris la Conservatorul de muzică și artă dramatică. Bacalaureatul și l-a dat în 1932 la Bârlad.

          A traversat o perioadă dificilă în anii ’30, prin faptul că proveniența socială determina închiderea multor uși. Încă de la admitere a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu. Acesta i-a fost profesor protector și i-a oferit o bursă când a aflat că Ciubotărașu avea talent literar. În 1932 și-a satisfăcut stagiul militar într-o subunitate de mitraliori.

           Îndemnat de protectorul său, s-a înscris la facultatea de istorie, însă preocuparea de bază i-a fost poezia și publicarea în revistele locale la care contribuiau scriitori și poeți marcanți, între care George Topârceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. Acesta din urmă îl remarca la o sărbătoare a conservatorului, în cadrul căreia Ciubotărașu a declamat o poezie. Debutul ca actor a avut loc în 1934 și a fost angajat al acelui teatru timp de 14 ani. Piesa de debut a fost Macbeth.

             Primul succes l-a avut cu rolul contelui Alexis Czerny, deşi monorol, în piesa Ţarina  de Melchior (Menyhért) Lengyel. În 1945 s-a mutat în capitală unde a jucat la teatrele Alhambra, Comedia şi teatrul Victoriei, stabilindu-se pe un registru interpretativ de comedie. În 1948 teatrele au fost restructurate, iar Ciubotăraşu a fost repartizat la Arad, la primul teatru de stat din ţară. Aici a desfăşurat şi o activitate de instructor artistic. În 1950 a revenit la Bucureşti, unde a fost solicitat la Teatrul Naţional. În capitală a început perioada sa în care a realizat roluri de consistenţă uriaşă. A jucat mult şi variat, fiind supranumit „actorul celor 300 de roluri”.

             În 1959 a jucat în Desfășurarea, Brigada lui Ionuț, Valurile Dunării, Telegrame, în Mândrie (1960), în Pădurea spânzuraților (1964), film regizat de Liviu Ciulei și premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1965; în Războiul domnițelor (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în Columna (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat cu diploma de merit la festivalul internațional de film de la Adelaide, Australia (același an). În 1968, a jucat și în Legenda (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulțime de roluri în piese de teatru și multe piese de teatru radiofonic. Premii: în 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia.

          Nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieţii. A jucat într-o mulţime de roluri în piese de teatru şi multe piese de teatru radiofonic.

          Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Ștefan Ciubotărașu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

         În dimineața zilei de 27 august 1970 s-a stins din viață când aștepta mașina care urma să-l ducă la Pitești pentru a turna filmul Așteptarea.

Surse:

https://www.cinemagia.ro/actori/stefan-ciubotarasu-2386/

http://www.cinemarx.ro/persoane/Stefan-Ciubotarasu-96909.html?biografie

https://www.ro.biography.name/actori/112-romania/564-stefan-ciubotarasu-1910-1970

http://www.bjvaslui.ro/files/publicatii/p4ciobotarasu.pdf

https://cultural.bzi.ro/mari-actori-romani-stefan-ciubotarasu-4803

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 21 martie 1910 appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

195 total views, 3 views today

Facebook Comments