S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III

S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III . Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia vor începe, la Bucureşti, la 9/22 martie acelaşi an, tratativele în vederea încheierii păcii (după prima conflagraţie mondială).

S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III
S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III
S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III
S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III
S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III
S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III
S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III

          Pacea sau Tratatul de la Buftea a fost un tratat încheiat de România cu Puterile Centrale în urma prăbuşirii frontului rusesc sub presiunea revoluţiei bolşevice din Imperiul Ţarist, în timpul Primului Război Mondial. Pacea a fost semnată în mod forţat de către România, care rămasă singură în faţa Puterilor Centrale, ca urmare a părăsirii luptelor de către armata rusă, nu mai avea şanse reale de a se împotrivi Centralilor prin mijloace militare.

         Acest tratat s-a încheiat după o serie de lungi discuţii între reprezentanţii României şi ai Puterilor Centrale, pentru că Regele Ferdinand I dorea evitarea semnării unui astfel de document, pentru a respecta întru totul Tratatul de Alianţă semnat cu Antanta în anul 1916, anul intrării României în Primul Război Mondial.

          Cu toate că în vara anului 1917 armata română reorganizată şi refăcută câştigase marile victorii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, prăbuşirea frontului rus a pus-o în imposibilitatea de a se mai apăra în Moldova, astfel încât, împotriva voinţei ei, România a trebuit să semneze Pacea de la Buftea. Tratatul a fost semnat la 20 februarie/5 martie 1918, ora 19, în localitatea Buftea, de lângă Bucureşti, care la acea vreme se afla în teritoriul românesc ocupat de Puterile Centrale.

             La 20 februarie/5 martie 1918, Constantin Argetoianu, ministrul Justiţiei, a semnat la Buftea, în casa lui Barbu Ştirbei, cu reprezentanţii Puterilor Centrale – Ottokar von Czernin, Richard von Kuhlmann, Talaat-Paşa şi N. Momcilov – prelungirea cu încă 14 zile a armistiţiului între România şi Puterile Centrale şi preliminariile de pace de la Buftea, document diplomatic impus României de Puterile Centrale.

              Prin acest document, Dobrogea era cedată până la Dunăre Puterilor Centrale, care urmau să amenajeze pentru România un drum comercial până la Constanţa la mare. România trebuia să demobilizeze cel puţin 8 divizii din armata ei, acest proces urmând să fie realizat în înţelegere cu Mackensen.

            România era obligată să sprijine trecerea trupelor Puterilor Centrale prin Moldova şi Basarabia spre Odesa. De asemenea, România se obliga să licenţieze pe toţi ofiţerii străini şi să asigure repatrierea ofiţerilor misiunilor militare ale Antantei în cel mai scurt timp posibil, iar articolul final al documentului stipula că tratatul se va aplica imediat, începând de la 5 martie.

            Condiţiile acestei păci preliminare erau deosebit de grele pentru România, Germania ţintea petrolul românesc, chiar presa germană scriind la acel moment despre „un control nelimitat” pe care Germania vroia să îl aibă asupra industriei de petrol a României, conform sursei citate anterior.

        Pe plan intern, liberalii s-au opus încheierii păcii separate cu Puterile Centrale. Drept urmare, pierzând susţinerea liberalilor, Alexandru Averescu demisionează din fruntea guvernului la 27 februarie/12 martie 1918. Regele Ferdinand l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern pe Alexandru Marghiloman. Spera că şeful Partidului Conservator ar putea obţine îmbunătăţiri ale condiţiilor de pace. Aceasta, datorită încrederii de care se bucura acesta din partea Austro-Ungariei.

          Preliminariile păcii semnate la Buftea au fost transformate în tratatul de pace final semnat la 24 aprilie/7 mai 1918 Tratatul a fost semnat la palatul Cotroceni din București. Semnatarii din partea României au fost Alexandru Marghiloman, prim-ministru, Constantin C. Arion, ministru de externe. De asemenea, Mihail N. Burghele, ministru plenipotențiar, Ion N. Papiniu, ministru plenipotențiar.

       Prin tratatul de pace au fost acceptate condiții dure, dintre care se remarcă următoarele.

        – România trebuia să retrocedeze Dobrogea de sud (zisă „Cadrilater”). Trebuia și să cedeze o parte a Dobrogei de nord (la sud de linia Rasova-Agigea) Bulgariei. Aceasta reanexase deja „Cadrilaterul” în decembrie 1916. Restul Dobrogei, deși rămânea în proprietatea nominală a României, urma să fie controlat și ocupat de Germania și Bulgaria. Aceasta, până la un tratat ulterior definitive.

         -România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Munților Carpați.

           -România concesiona pe 90 ani Germaniei toate exploatările petroliere, prin două societăți petroliere; șantierele navale intrau în stăpânirea statului german.

               -dreptul Germaniei și al Austro-Ungariei de control al navigației pe Dunăre etc.

         Simultan, dar în afara tratatului, Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu România. Astfel că, deși învins, regatul ar fi ieșit, oricum, mărit din război.

            Tratatul a fost ratificat de Parlamentul României la 15/28 iunie 1918 de Camera Deputaților. La 21 iunie/4 iulie 1918 a fost ratificat de către Senat. Dar nu a fost niciodată promulgat de Regele României, Ferdinand I. Dispozițiile sale au intrat în vigoare timp de șase luni.

         Puterile Centrale au început să dea, la rândul lor, în octombrie 1918, semne de epuizare. Atunci, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman.  România a reluat ostilitățile împotriva lor, cu sprijinul armatei franceze, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.

          Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918. Prin aceasta, toate teritoriile cu populație majoritară românească au intrat în componența României.

Surse:

„România în Relaţiile Internaţionale 1916-1918”, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008.

Coord. Iulian Oncescu, „Texte şi Documente privind Istoria Modernă a Românilor 1774-1918”, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011

100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Buftea

https://www.istorie-pe-scurt.ro/tratatul-de-la-bucuresti-din-1918-sau-cum-am-pierdut-carpatii-si-am-devenit-robii-germaniei/

https://ro.historylapse.org/semnarea-pacii-cu-puterile-centrale-la-bucuresti

http://ziarullumina.ro/100-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-de-pace-de-la-buftea-133257.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 20 februarie 1918, 20 II/5 III appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

139 total views, 3 views today

Facebook Comments