S-a întâmplat în 19 august 1848

S-a întâmplat în 19 august 1848: S-a născut, la Braşov, Ieronim G. Bariţiu (m.1899), publicist şi traducător român.

Unul dintre fiii cărturarului George Bariţiu (1812-1893).Ca publicist, a militat pentru drepturile politice, economice şi sociale ale românilor din Transilvania.A publicat materiale diferite în revistele şi ziarele epocii.A scris nuvele şi schiţe.S-a remarcat ca traducător din literatura europeană clasică.

S-a întâmplat în 19 august 1848
S-a întâmplat în 19 august 1848
S-a întâmplat în 19 august 1848
S-a întâmplat în 19 august 1848

Este al cincilea dintre cei nouă copii ai Mariei (născută Velisar) şi ai lui George Bariţ (Bariţiu) şi unicul fiu rămas în viaţă, alături de patru surori.Învaţă la Braşov şi la Sibiu, apoi la Viena, unde, din 1868 până în 1873, face studii filosofice, juridice şi comerciale, fără a le termina. Întors acasă, este funcţionar la fabrica de hârtie din Zărneşti şi la Institutul de credit şi economii „Albina”.
Publicist al cărui scris dezvăluie preocupări variate, pasiune şi inteligenţă,Bariţiu rămâne mereu în umbra părintelui său, care avea prestigiul de cel dintâi şi cel mai mare ziarist ardelean. Scrie risipit, inegal, nereuşind să fie altceva decât un redactor sau un colaborator util al câtorva publicaţii. Astfel, în „Familia”, revista-magazin a lui Iosif Vulcan, unde, în 1867, începe să se manifeste, îi apar corespondenţe culturale, notiţe etnografice, impresii de călătorie, articole instructive, proză moralizatoare, biografii romanţate, multe dintre acestea fiind prelucrări ori traduceri, într-o singură perioadă, când secondează pe George Bariţiu în redactarea ziarului „Observatoriul”, editat la Sibiu între 1878 şi 1885, posibilităţile lui sunt mai bine folosite, cu toate că îi revenea o bună parte din grija elaborării ziarului, de la editorialul politic la poşta redacţiei.
În articole, semnate şi cu pseudonimele Camil (utilizat şi în corespondenţele de la Viena trimise „Românului”) sau, mai rar, Lucreţiu şi Junius (ce apăruseră şi în corespondenţele publicate în „Semănătorul” din Bârlad), Bariţiu, un spirit viu, polemic, vehement, câteodată chiar violent, analizează starea de fapt şi militează pentru drepturile politice, economice şi sociale ale românilor din Imperiu, în sprijinul acestei campanii, el comentează ori transpune în româneşte lucrări de drept, economie şi economie politică, precum Lupta pentru drept de Rudolf von Ihering sau Ideea de stat a Austriei de Frantisek Palacky. Considerând gândirea iluministă franceză un bun instrument în lupta pentru emancipare, împotriva oricărui fel de despotism, tălmăceşte, în 1879, primul în Transilvania, Contractul social de J.J. Rousseau. Din raţiuni mai degrabă ideologice, traduce drama Emilia Galotti de Lessing, precum şi un fragment din Don Carlos de Schiller.
Bariţiu nu avea resurse de scriitor şi va persevera în a face traduceri, eterogene în general, deşi e sesizabilă preferinţa, pe de o parte, pentru literatura franceză, iar pe de alta, pentru scrierile privitoare la morală ori direct moralizatoare. În „Observatoriul”, dar şi în „Familia”, „Amicul familiei”, „Transilvania”, „Telegraful român”, „Gazeta Transilvaniei” şi „Minerva”, apar în transpunerea lui aforisme şi cugetări, pagini din Pascal, Montesquieu, din Caracterele lui La Bruyere, din Teofrast, Boccaccio, Buffon, Victor Hugo, Al. Dumas-fiul, Catulle Mendes, Matilde Serao, Octave Feuillet, Emile Souvestre etc.
Au fost publicate şi în volum numai consideraţiile istorico-morale ale lui J. Pederzani, tălmăcite sub titlul Femeile (1883, semnat Junius), precum şi, în 1893, Arta de a trăi de Stugau (August von Schmidt).Între scrierile răzleţe ale acestui publicist se află câteva amintiri despre Eminescu, apărute în 1894, la scurtă vreme după moartea poetului. Prezenţa fascinantă, boemă a lui Eminescu, cunoscut la Sibiu şi regăsit în studenţie în cercul „României june” de la Viena, este surprinsă în detalii sugestive, avansându-se şi ipoteze asupra cauzelor dezechilibrului nervos ce a pecetluit viaţa poetului. O soartă asemănătoare l-a urmărit şi pe Bariţiu, care a murit cu mintea rătăcită, într-un sanatoriu.
Surse:

http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/bitstream/123456789/1986/1/randunica.final.pdfhttps://crispedia.ro/ieronim-g-baritiu/

http://www.scritub.com/personalitati/Ultimii-ani-a-lui-George-Barit64241971.php

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 19 august 1848 appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

199 total views, 7 views today

Facebook Comments