S-a întâmplat în 17 iulie…

S-a întâmplat în 17 iulie…

– „Ziua Justiţiei Penale Internaţionale”. Această dată a fost stabilită prin Declaraţia de la Kampala (11 iunie 2010), adoptată cu prilejul primei Conferinţe de Revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, şi marchează aniversarea datei de 17 iulie 1998, moment istoric la care comunitatea internaţională a adoptat Statutul de la Roma. Adoptarea Statutului, tratatul fondator al Curţii Penale Internaţionale, a reprezentat un pas decisiv în lupta împotriva impunităţii pentru crime deosebit de grave, care pot ameninţa pacea şi securitatea globală, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.

– 1393: Prin cucerirea Ţaratului bulgar de Târnovo, stăpânit de Ivan Şişman, Imperiul Otoman ajunge vecin cu Ţara Românească pe Dunăre; cu acest prilej, este cucerită, în urma unui asediu, cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân.

– 1436: Prima atestare a Chişinăului (azi, capitala R. Moldova), pe atunci un simplu sat din ţinutul Lăpuşna.

– 1440: Vladislav al III-lea, regele Poloniei (1434-1444), devine şi rege al Ungariei.

– 1453: Victoria de la Castillon (Franţa) marchează sfârşitul „Războiului de 100 de ani” (1337-1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra; englezii, conduşi de John Talbot, sunt înfrânţi de francezi, conduşi de Charles al VII-lea.

– 1762: A murit Ţarul Petru al III-lea al Rusiei. Petru al III-lea (n.21 februarie 1728) a fost împărat al Rusiei pentru şase luni în 1762. Potrivit celor mai mulţi istorici era imatur mental şi foarte pro-prusac, ceea ce l-a făcut un lider nepopular. Se presupune că a fost asasinat ca rezultat al conspiraţiei condusă de soţia sa, care i-a succedat la tron, Ecaterina a II-a.
– 1762: Ecaterina a II-a îi succede la tronul Rusiei lui Petru al III-lea .Ecaterina a II-a, de asemenea cunoscută şi ca Ecaterina cea Mare (Katharina die Große) n.21 aprilie1729, Stettin (Szczecin), Polonia —d.Sankt-Petersburg, Rusia) născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost împărăteasă a Rusiei de la 9 iulie 1762 (stil nou) după asasinarea soţului ei, Petru al III-lea al Rusiei, până la moartea ei la 17 noiembrie 1796 (stil nou).Deşi i-au recunoscut meritul de a fi extins imperiul şi de a fi întărit statutul Rusiei ca mare putere, istoricii slavofili au scris cu dezaprobare despre originea sa germană şi ideile occidentale ale Ecaterinei. Pentru istoricii sovietici ea a fost o conducătoare care s-a identificat cu interesele nobilimii şi nu a făcut nimic pentru ţărani. După epoca glasnostului, părerile au devenit mai favorabile Ecaterinei şi în 1996 Academia Rusă de Ştiinţe a organizat o conferinţă pentru a marca bicentenarul morţii sale.

– 1787: S-a născut Friedrich Krupp, industriaş german care a constituit între secolele XIX şi XX, o adevărată dinastie în Europa reprezentata prin concernul Friedrich Krupp AG. După fuzionarea cu compania Thyssen a luat naştere concernul ThyssenKrupp (d.08.10.1826).

– 1790: A murit Adam Smith, autorul celebrei lucrări „Avuţia natiunilor”, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Poate fi considerat creatorul economiei politice moderne şi părintele şcolii liberale, care a cunoscut o puternică dezvoltare în secolul al XIX-lea (n. 5.06.1723).

– 1797: S-a născut pictorul academist francez Paul (Hippolyte) Delaroche (m. 1856) Paul Delaroche, pictor academist francez, autor de portrete si picturi istorice. Hippolyte Delaroche, cunoscut ca Paul Delaroche, s-a născut intr-o familie bogată, fiu al unui expert in pictura, şi a fost instruit de baronul Antoine-Jean Gros.Prima lucrare expusa de Delaroche a fost o pictura de mari dimensiuni, „Josabeth salvandu-l pe Joas” (1822). La această expoziţie i-a cunoscut pe Théodore Géricault şi Eugène Delacroix, devenind prietenul acestora.Cei trei vor forma nucleul unui mare grup de pictori istorici parizieni.
– 1803: S-a născut Iosif Romanov, librar, editor, tipograf din Bucureşti.Iosif Romanov ortografiat şi Romano (n. Bendorf, în Scaunul Nocrich, azi Beneşti, judeţul Sibiu) a fost un tipograf, librar şi editor român din Bucureşti din prima jumătate a secolului XIX. Din documentele vremii precum Catagrafia supuşilor străini din anul 1841-Arhivele statului Bucureşti, fondul Agie, reiese că Iosif Romanov, librarul, venise în capitala Ţării Româneşti de la Sibiu şi că era supus cezaro-crăiesc, adică austriac, având actul de suditare 46, statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau şi îşi desfăşurau comerţul în Principatele române.În asociere sau tovărăşie, cum se mai spunea atunci, Iosif Romanov va înfiinţa prima Companie de carte românească cu sediul în Bucureşti care ulterior va avea reprezentanţi la Viena,Constantinopol şi Cairo.
– 1810: S-a născut August Treboniu Laurian, filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (m. 1881).
– 1815: S-a născut medicul Iuliu Baraş, întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (la 10.X.1858 a fost deschisă o secţie cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea dr. Baraş, unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor) (m. 1863).

– 1821: Lupta de la Slobozia.Cetele de panduri, rămase fără Tudor Vladimirescu, au fost înfrânte de turci.Printre cei luaţi prizonieri se afla şi Papa, fratele lui Tudor Vladimirescu. Este sfârşitul revoluţiei.

– 1827: S-a născut Sir Frederick Abel, chimist englez. A inventat cordita, exploziv preparat din nitroglicerină şi nitroceluloză, care a înlocuit praful de puşcă negru pentru propulsarea proiectilelor.

– 1856: În locul domnilor celor două Principate (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), sunt numiţi caimacami (locţiitori domneşti): în Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domn al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist; sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş reintroduce cenzura (desfiinţată în mai 1856), interzice presa unionistă şi persecută pe membrii partidei naţionale; îi succede, în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride.
– 1867: S-a născut medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1939) – Dimitrie Gerota (n. Craiova – 3 martie1939, Bucureşti) a fost un medic român, radiolog şi urolog, membru corespondent al Academiei Române. Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia şi fiziologia vezicii urinare şi a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literarura de specialitate drept „metoda Gerota”. De numele său se leagă şi aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. Mare chirurg, a înfiinţat la Bucureşti, un spital în care erau operaţi şi îngrijiţi numeroşi bolnavi, precum şi un Muzeu de mulaje anatomico–chirurgicale, lucrate în întregime de el.
– 1867: S-a născut Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935). Ludovic Mrazek (n. Craiova; d. 9 iunie 1944, Bucureşti) a fost un om de ştiinţă român, specialist în geologie şi în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române. Academicianul Ludovic Mrazek este personalitatea care şi-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea. El este primul specialist român care a susţinut originea organică a petrolului. De numele său este legată şi înfiinţarea „Institutului Geologic al României”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie şi Petrografie la Universitatea din Bucureşti, deţinând în perioada 1894-1937 funcţia de şef al Catedrei de Mineralogie. A predat cursul de „Cristalografie, Mineralogie şi Petrografie” la Facultăţile de Ştiinţe şi Ştiinţe Naturale (Universitatea din Bucureşti), la Facultatea de Farmacie şi la Facultatea de Chimie Industrială (Institutul Politehnic).Direcţiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie şi Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri.Institutul Geologic al României reprezintă una dintre cele mai vechi instituţii centrale create de statul român modern având drept sarcină elaborarea hărţilor geologice unitare la nivel naţional, la diverse scări, în vederea unei cunoaşteri adecvate a caracteristicilor solului şi subsolului naţional.În prezent, el funcţionează ca Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei, în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiintifică.Din februarie 2006, IGR este membru al EuroGeoSurveys (Asociaţia Serviciilor Geologice Naţionale din Comunitatea Europeană), organism subordonat Comisiei Europene, care înglobează toate institutele geologice ale Comunităţii Europene.
– 1868, 17/29: Apare Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele; toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata; vor fi aduse modificări acestei legi în 1872, printr-o nouă Lege.

 – 1871: S-a născut pictorul american Lyonel Feininger. Lyonel Feininger(d.13 ianuarie 1956) crescut in New York, SUA, a  fost un pictor si caricaturist american.

– 1882: A murit Pantazi Ghica (frate cu Ion Ghica), prozator, dramaturg şi publicist. Pantazi Ghica (n. 15 martie 1831) a fost un scriitor şi critic literar român, cunoscut sub unul din pseudonimele Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki.Alături de fratele său, Ion Ghica, a participat la Revoluţia română de la 1848 şi ulterior a deţinut diverse funcţii.
– 1888: S-a născut Şemuel Iosef Agnon, scriitor israelian, laureat al Premiului Nobel. Samuel Joseph Agnon (Shmuel Yosef Agnon, cunoscut sub numele prescurtat Shay Agnon) (născut Czaczkes- d. 17 februarie 1970) a fost un scriitor israelian de limba ebraică, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1966.Agnon s-a născut în Buczacz, Galiţia, în perioda stăpânirii austro-ungare, (azi localitate în Ucraina), şi a murit la Rehovot, Israel.La vârsta de 15 ani a compus primul lui poem în limba idiş. Un an mai târziu a scris prima lui poezie în limba ebraică.În anii 1906-1907 a fost ajutor de redactor la săptămânalul în idiş, „Der Judische Wecker”. În anul 1907 a emigrat în Palestina. Aici s-a îndepărtat de religie, dar dupa o anumită perioadă şi-a reconsiderat această alegere şi a redevenit credincios, rămânând astfel până la sfârşitul vieţii.

– 1889: S-a născut compozitorul Alexandru Zavulovici (m. 1975).

– 1894: A murit Leconte de Lisle, poet şi traducător francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai parnasianismului (n. 1818).

– 1894: S-a născut Georges Henri Lemaître, fizician belgian. Georges Henri Lemaître (n. Charleroi – d. 20 iunie 1966, Geneva) a fost un preot şi fizician belgian, întemeietor al teoriei Big Bang.Preotul născut la Charleroi a fost primul cercetător care a prezis prin calcule matematice, cu 20 de ani mai inainte ca cercetările experimentale să confirme, teoria că universul nu este static ci este în continuă expansiune. Această dovadă a venit 2 decenii mai târziu in anul 1965 când Penzias şi Wilson descopereau prin telescoape performante ecourile exploziei primordiale, adică a conceptului de Big Bang în forma pe care o ştim astăzi.Lemaître însuşi şi-a descris teoria sa ca „oul cosmic care explodează în momentul creaţiei”. Aceasta a devenit mai bine cunoscută sub numele de „teoria Big Bang”, un termen peiorativ inventat de Fred Hoyle. Cu toate acestea Lemaître, ca preot, credea că Universul şi deci şi Pământul au fost create de către Dumnezeu.

– 1902: Willis Haviland Carrier, tanăr absolvent al Universitatii Cornell, a pus in funcţiune o maşinărie care răcea, filtra şi usca aerul, in birourile unei imprimerii din New York.

– 1903: A murit pictorul american James Whistler (n.14.VII.1834).James Abbott McNeill Whistler (n. Lowell, Massachusetts – d. 17 iulie 1903, Londra) a fost un pictor american, naturalizat ulterior înMarea Britanie, cu un stil propriu oscilând între realism, simbolism şi impresionism, format la şcolile pariziene de pictură.Stilul aparent simplu al artistului, uneori numit tonalism, aduce inovaţii îndrăzneţe în pictură. În vremurile în care realismul, mai apoi impresionismul îşi bazau procesul de creaţie pe observarea directă a naturii, Whistler alege alte modalităţi artistice, mult mai rafinate. Pictura sa relevă orizonturi noi, exotice. Peisajele sale creează impresia că provin dintr-o altă lume, iar portretele lui sondează adâncimile singurătăţii intime.

– 1904: A murit astronomul britanic Isaac Roberts; a contribuit considerabil la dezvoltarea ştiinţei astro-fotografiei (n. 1829).

– 1912: A murit Henri Poincaré, matematician, astronom, filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (n. 1854).
– 1917: Crearea Casei Regale actuale a regatului Unit al Marii Britanii.Casa de Windsor este actuala Casă Regală a Regatului Unit al Marii Britanii. Casa Regală a fost creată la data de 17 iulie 1917, din ramura britanică a Casei de Saxa-Coburg şi Gotha de către regele George al V-lea printr-o proclamaţie regală în 1917, ca urmare a tensiunii politice la care a fost supus regele în timpul Primului Război Mondial. Regele George al V-lea va schimba numele casei germane cu numele Windsor, localitate din Anglia, unde regele avea ca reşedinţă Castelul Windsor. Actualul cap al Casei de Windsor este regina Elisabeta a II-a. În februarie 1960 regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a făcut cunoscut că urmaşii ei vor purta numele de Mountbatten-Windsor, care este numele anglican al numelui german „Battenberg”. Soţul reginei, Prinţul Philip, duce de Edinburgh, provine dintr-o linie nobiliară greco-daneză a casei Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg.

– 1917: A murit Hector Malot, scriitor francez. Hector Malot (n. 20 mai 1830) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi. A scris mai multe romane dar este cunoscut mai ales pentru romanul „Singur pe lume”.

– 1918: Din ordinul dat de Partidul Bolşevic, împăratul Nicolae al II-lea şi famila sa au fost asasinaţi la casa Ipatiev din Ekaterinburg, Rusia.Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 6 mai 1868 (S.N. 18 mai) – d. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. A domnit din 1894 până la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârşitul revoluţiei din februarie. A fost asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolşevici la ordinul lui Lenin.Canonizat drept sfânt al Bisericii ortodoxe ruse. Pe 4 august 2000, Nicolae şi membrii familiei lui au fost canonizaţi drept sfinţi de sinodul Bisericii ortodoxe ruse. Ei nu au fost denumiţi „mucenici”, atâta vreme cât moartea lor nu a fost un rezultat imediat legat de credinţa lor creştină; în schimb ei au fost canonizaţi drept „cuvioşi (supuşi pătimirii)”.

– 1920: S-a născut chimistul Cristofor I. Simionescu; contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2007).

– 1920: S-a născut Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001; membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 (m. 2010).

– 1920: S-a născut inginerul suedez Nils Ivar Bohlin, inventator în 1958 al centurii de siguranţă în trei puncte.

– 1922: S-a născut Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (m. 2007)

– 1923: A murit Theodor G. Rosetti, jurist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (n. 1837).

– 1927: S-a născut pianistul francez Jean Casadesus (m. 1972).

– 1927: S-a născut Sorin Comoroşan, biochimist şi fizician; de formaţie interdisciplinară, cu preocupări în mai multe domenii: chimie, fizică, matematică şi filosofia ştiinţei; membru fondator al Societăţii Internaţionale de Biologie Cuantică; membru de onoare al Academiei Române din 1992.

– 1931: Apare Legea privind autonomia universitară în România; aceasta prevedea, printre altele, şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică.

– 1932: S-a născut compozitorul italian Niccolo Castiglioni (m. 1996).

– 1935: S-a născut actorul de film canadian Donald Sutherland.

– 1936: S-a născut poetul George Almosnino (m. 1994).

– 1937: A murit Gabriel Pierné, dirijor, organist şi compozitor francez (n. 1863).

– 1939: S-a născut interpreta de muzică uşoară italiană Milva (numele real: Maria Ilva Biolcati).

– 1942: Începe bătălia de pe Volga (Bătălia de la Stalingrad), încheiată la 2.II.1943, moment de cotitură în desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial .Bătălia de la Stalingrad a fost un punct de cotitură dintre cele mai importante ale celui de-al Doilea Război Mondial şi este considerată cea mai sângeroasă şi mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de brutalitate şi de lipsa de grijă pentru populaţia civilă, manifestate de ambele părţi angrenate în conflict.Bătălia include campania de bombardamente a oraşului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra oraşului, luptele din interiorul oraşului însuşi şi contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit şi distrus forţele germane şi ale celorlalţi aliaţi din cadrul Axei din oraş şi din raionul oraşului. Numărul total al pierderilor este estimat la aproximativ 3 milioane. Lipsa datelor exacte este datorată refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari şi ar fi demobilizat eforturile de război. Forţele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit şi nu şi-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării patriei, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.

– 1945, 17.VII – 2.VIII: A avut loc Conferinţa de la Potsdam (Germania) a şefilor de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii şi URSS, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa.

– 1948: Apare Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţă Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică; Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929).

– 1954: S-a născut Angela Merkel, om politic creştin-democrat german; prima femeie-cancelar din istoria RFG (aleasă în noiembrie 2005; realeasă în noiembrie 2009).

– 1955: A fost inaugurat renumitul parc de distracţii „Disneyland”, de lângă Los Angeles (California), creat de Walt Disney (producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30 ai secolului XX, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie.

– 1959: A murit Billie Holiday (numele real: Eleanora Fagan), cântăreaţă americană de jazz (n. 1915).

– 1969: Legaţia României în Israel a fost ridicată la rangul de ambasadă.

– 1976, 17.VII – 1.VIII: La Montreal (Canada) are loc a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, la care gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, fiind prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs iar România a ocupat locul nouă pe naţiuni, cu patru medalii de aur, nouă de argint şi 14 de bronz (17 iulie – 1 august).

– 1977: A murit pianistul polonez Witold Malcuzýnski (n. 1914).

– 1980: Au fost inaugurate lucrările de construcţie a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

– 1981: A murit Marietta Sadova, actriţă şi regizoare (prima femeie-regizor de teatru din România); condamnată în 1960 la opt ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinei sociale”, graţiată în 1963 (n. 1897).

– 1985: 17 state au fondat, la Paris, Agenţia de Coordonare a Cercetărilor Europene – EUREKA – (European Research Co-ordination Agency).

– 1995: România a semnat, la Paris, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare (adoptată la 5.XI.1992).

– 1996: Autorităţile americane decid permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate; la 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza; printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei; la 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.
– 2002: A murit sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc. Gabriela Manole-Adoc (n. 14 noiembrie 1926, comuna Pleşani, judeţul Botoşani) a fost o sculptoriţă româncă, autoarea mai multor lucrări de artă monumentală.A absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Iaşi (1946) şi apoi pe cele ale Institutului de Belle Arte „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1950), fiind elevă a maeştrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi şi Ion Irimescu. Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.Ea a debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea „Pescăruşii”, construită din oţel inoxidabil, având o înălţime de 7 metri, amplasată în Bucureşti, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. Lucrarea sa cea mai importantă şi mai cunoscută este Statuia Independenţei din Iaşi, amplasată în piaţa cu acelaşi nume şi dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soţul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs naţional în 1975.Monumentul are o înălţime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri şi soclul 6 metri). Pe soclul de travertin sunt montate şase altoreliefuri cu o suprafaţă totală de 104 metri pătraţi: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna şi Capitularea armatei turceşti), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenţei şi Marea biruinţă a drapelelor româneşti), precum şi textul amplasat în partea din faţă a soclului: „Independenţa e suma vieţii noastre istorice. M. Eminescu”.
– 2009: A murit Leszek Kołakowski, considerat unul dintre cei mai influenţi filosofi polonezi ai secolului XX; cunoscut pe plan internaţional ca un critic al marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei; din 1968 a trăit în exil (n. 1927).
– 2011: A murit fostul jucător de fotbal Ştefan Sameş; a evoluat pe postul de fundaş central la formaţia din Bd. Ghencea; căpitan al Stelei din perioada 1973 – 1982 şi internaţional al „tricolorilor” în aceeaşi perioadă (n. 1951).

– 2012: A murit mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (n.1.IV.1913).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 17 iulie… appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

323 total views, 3 views today

Facebook Comments