S-a întâmplat în 13 februarie 1880

S-a întâmplat în 13 februarie 1880 . S-a născut Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician. A fost fondatorul şcolii sociologice din Bucureşti. A conceput ideea „muzeului sociologic”, în temeiul căreia, în 1936, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele „Muzeului satului” din Bucureşti. Dimitrie Gusti s-a născut la 13 februarie 1880, la Iaşi. În perioada 1891-1898 parcurge şcoala primară, apoi liceul la Iaşi, unde îi are ca profesori pe Al. Philippide, A.D. Xenopol, P. Poni.

În perioada 1898-1899 urmează un an la Facultatea de Litere, Drept şi Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, apoi pleacă la Berlin, unde studiază un an la Universitatea Humboldt.

S-a întâmplat în 13 februarie 1880
S-a întâmplat în 13 februarie 1880
S-a întâmplat în 13 februarie 1880
S-a întâmplat în 13 februarie 1880
S-a întâmplat în 13 februarie 1880
S-a întâmplat în 13 februarie 1880
S-a întâmplat în 13 februarie 1880

Între 1900 şi 1904 urmează la Universitatea din Leipzig cursuri susţinute de W. Wundt, K. Bucher, P. Barth, K. Lamprecht, Fr. Ratzel. În 1904 obţine doctoratul la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig cu teza „Egoism şi altruism. Asupra motivării sociologice a voinţei practice”.

În anul 1905 revine la Universitatea din Berlin, unde studiază sociologie, drept, economie şi statistic. În anul 1908 prezintă teza asupra fundamentelor dreptului de presă şi exegeza din corpus juris şi corpus canonici. Aceasta pentru obţinerea doctoratului în drept, însă renunţă la susţinerea examenului oral.

În anul 1910 începe să predea „Introducere în cursul de istoria filosofiei greceşti, etică şi sociologie”.

Predă la catedra de istoria filosofiei antice, etică şi sociologie a Universităţii din Iaşi. În anul 1918 devine membru al Academiei Române. Un an mai târziu înfiinţează „Asociaţia pentru Ştiinţă şi Reformă Socială”, transformată în 1921 în „Institutul Social Român”. Acesta era un for de dezbatere, documentare, informare şi cercetare ştiinţifică pe care avea să îl conducă între 1921 şi 1939 şi 1944-1948. De asemenea, a fondat şi condus Asociaţia pentru Ştiinţa şi Reforma Socială (1919 – 1921) şi Institutul de Științe Sociale al României (1939 – 1944).

În anul 1920 se transferă la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Litere şi Filosofie unde organizează seminarul de sociologie.

Are drept asistent pe G. Vlădescu-Răcoasa, începând opera sa de creare a primei şcoli sociologice româneşti. A iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 – 1948). Aceasta ia sfârşit în contextul politic şi social specific regimului comunist. Metoda monografică, pe care şi-a bazat cercetările, presupunea abordarea simultană, multidisciplinară, a subiectului, pe cadre şi manifestări. Aceasta se face folosind echipe de specialişti din domenii diferite. Opera sa de căpătâi este „60 de sate româneşti”.

A enunţat legea unităţilor sociale, susţinând că realitatea socială este rezultatul diverselor manifestări individuale – economice, spirituale, juridice şi politice.

Fiecare este într-o proporţie şi prioritate diferită. Realitatea social este şi rezultatul influenţelor unor factori istorici, psihologici, biologici, cosmici. În 7 ianuarie 1928 avea loc Adunarea generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România. Este aprobat Statutul de funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al noului serviciu public. Acesta se compune din nouă membri, şase numiţi de Guvern şi trei de acţionari.

Prof. Dimitrie Gusti a fost ales membru în acest Consiliul, alături de profesorul Dragomir Hurmuzescu – preşedinte, Ion Al. Brătescu – Voineşti.

În Consiliu Voinești era vicepreşedinte şi prof. Teodor Alexianu, comandor Cezar Boerescu, prof. Ştefan Bogdan, Alexandru Mavrodi, prof. Gheron Netta şi Mihail Roşca făceau parte din el. În anii următori, Dimitrie Gusti avea să fie preşedinte al Consiliului  (1929 – 1932) şi al Comitetului de Direcţie. În această calitate, s-a implicat direct în realizarea „Universităţii Radio”. A susţinut-o cu autoritatea sa intelectuală şi administrativă, aceasta urmând să devină o veritabilă tribună a marilor idei ale vremii.

La 3 martie 1930, se inaugura „Universitatea populară“, devenită ulterior „Universitatea Radio” – emisiune ce transmitea cicluri de conferinţe.

Aceste conferințe erau din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti, din perioada interbelică. Au fost susținute cu prelegerea lui Dimitrie Gusti „Menirea Radiofoniei Româneşti“. Între 9 iunie 1932 şi 9 noiembrie 1933, este ministru al Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor în guvernele naţional-ţărăniste. Guvernele au fost conduse de Vaida-Voevod şi Iuliu Maniu. A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl şi G. Focşa, Muzeul Satului.

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea.

Însă inaugurarea pentru marele public avea loc la 17 mai 1936. În discursul său de atunci, Dimitrie Gusti arăta că Muzeul Satului este un muzeu original. Acesta nu a fost creat după modelul muzeelor în aer liber existente în acea vreme în Europa. Acestea erau „prea etnografice și în mare măsură romantice”. Gusti adăuga că muzeul trebuie să „înfățișeze lucruri adevărate”, fiind o sinteză a satelor din toată România.

La un an de la deschiderea muzeului, în februarie 1937, Gusti a primit invitația de a participa. S-a prezetat cu o selecție de obiecte reprezentative pentru cultura populară românească la expoziția Internațională de la Paris. În domeniul literar-ştiinţific, Gusti a înfiinţat şi condus revista „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” (1919 – 1943).

A condus, de asemenea şi „Sociologie românească” (1936 – 1944).

A obţinut legiferarea serviciului social în anul 1939, prin care se instituţionaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică. Îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială, apoi a devenit preşedintele Academiei Române, în perioada 1944 – 1946. A devenit şi preşedinte al Consiliului Naţional de Cercetări Ştiinţifice, în perioada 1947 – 1948.

În viaţa publică s-a manifestat ca partizan al instituţiei monarhice şi al regelui Carol II.

Drept consecinţă, a fost exclus din „noua Academie” a RPR în anul 1948, fiind repus în drepturi, post-mortem. Repunerea a avut loc abia în anul 1990. A fost, de asemenea, preşedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului, din anul 1929, decan al Facultăţii de Litere. A devenit şi preşedinte al Oficiului Naţional pentru Cooperaţie.

A fost un adept al Societăţii Naţiunilor, considerând că aceasta aşeza relaţiile dintre state pe baze mai echitabile.

Pentru criza parlamentară românească propunea introducerea participării cunoscătorilor stărilor sociale la opera de legiferare. Acest sfat este valabil, poate, şi în zilele noastre. Printre operele sale principale se află „Egoismus und Altruismus”, 1904, „Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik”, 1908. I-au mai apărut „Cosmologia elenă”, 1929, „Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii”, (2 volume), 1939, „Problema sociologiei”, 1940. Alte opera sunt „La science de la réalité sociale”, 1941. Dimitrie Gusti susţinea că voinţa socială este esenţa societăţii şi că această voinţă este condiţionată, în manifestările ei. Patru categorii fundamentale condiționează voința: cosmică, biologică, psihică şi istorică. Dimitrie Gusti a trecut la cele veşnice la 30 octombrie 1955.

Surse:

http://www.revistadestatistica.ro/supliment/index.php/file-de-istorie/dimitrie-gusti-1880-1955/

Dimitrie Gusti, un sociolog de talie internațională

https://sas.unibuc.ro/dimitrie-gusti

https://jurnalul.antena3.ro/editie-de-colectie/dimitrie-gusti/dimitrie-gusti-1880-1955-543908.html

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/dimitrie-gusti-scriitor-si-om-politic-a-fost-timp-de-cinci-ani-si-primar-al-iasului–200358.html

http://ziarullumina.ro/dimitrie-gusti-si-prima-campanie-de-cercetare-sociologica-127619.html

http://biblior.net/scoala-sociologica-a-lui-dimitrie-gusti.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 13 februarie 1880 appeared first on Jurnal Spiritual.

Source: Jurnal Spiritual

451 total views, 3 views today

Facebook Comments